eDelicios

Prăjitura Regina, cremoasă și ușor de făcut – E atât de bună, încât te vor lăuda toti prietenii

Prăjitura Regina, cremoasă și ușor de făcut – E atât de bună, încât niciodată nu mă pot opri la o singură felie

Ingrediente:

300 g zahar, 250 ml de apa
300 g faina, 70 g unt (sau margarina)
2 linguri de zahar pudra
o lingurita de bicarbonat stins

Cum se prepară?

Se arde zaharul si se stinge cu apa, apoi se fierbe si se da la rece. Din unt, zahar, faina, bicarbonat si jumatate din sirop se face o coca potrivita. Se intind 3 foi si se coc. Se umplu cu crema.

Crema:

Restul de sirop se amesteca cu lapte incat sa totalizeze 450 g si se amesteca cu 3 linguri de faina. Se pune la fiert. Cand se raceste se amesteca cu 200 grame de unt (margarina) frecat cu 180 grame de zahar pudra. Crema fiarta se pune treptat (sa fie rece), in untul cu zahar.

Se umplu cele 3 foi. Se glazureaza cu urmatoarea glazura: se freaca 2 galbenusuri cu 100 grame de zahar pudra si coaja de la o lamaie. Se glazureaza prajitura si se faramiteaza ciocolata. De asemenea, poti adauga deasupra si niste nuci maruntite.

Cât de sănătos e să mănânci margarina?

A consuma margarina in loc de unt poate dauna grav sanatatii, avertizeaza autorii unui studiu recent. Recomandarile lor sunt insa contestate de alti specialisti in nutritie, adancind controversa care inconjoara de ani de zile acest aliment al vremurilor moderne – margarina.

In ultimii 50 de ani, oamenii de stiinta au recomandat adesea reducerea consumului de grasimi saturate de origine animala si sporirea aportului de grasimi polinesaturate de origine vegetala, cum sunt cele din margarina.

Dar un studiu recent, realizat in SUA, contrazice aceste sfaturi, pe baza informatiilor rezultate din analiza unui studiu realizat in Sydney, intre anii 1966 si 1973. Unele dintre datele cuprinse in acest studiu nu au fost accesibile pana acum.

Studiul din Sydney a urmarit 458 de barbati cu varste cuprinse intre 30 si 59 de ani, care avusesera recent un atac de inima sau sufereau de angina pectorala.

Jumatate dintre acestia au fost sfatuiti sa isi reduca aportul alimentar de grasimi animale si sa le inlocuiasca cu ulei de sofranel – asemanator cu uleiul de floarea soarelui – si cu margarina fabricata din ulei de sofranel.

Cercetatorii din SUA au ales pentru analiza studiul Sydney deoarece era singurului studiu randomizat care urmarea sa clarifice impactul consumului ridicat de acizi grasi polinesaturati omega-6. Alte studii legate de modificarile dietei implicasera mai multe schimbari alimentare, dar studiul Sydney era singurul care se concentrase exclusiv pe impactul acizilor omega-6.

Dintre acizii omega-6, un acid gras polinesaturat foarte comun in alimentatia de tip occidental este numit acid linoleic. Se gaseste in cantitati mari in uleiuri vegetale precum cel de porumb, de floarea soarelui, sofranel si soia si in margarinele obtinute din aceste uleiuri.

In organism, acest compus este transformat intr-o alta substanta, numita acid arahidonic, care poate favoriza eliberarea unor substante ce duc la aparitia inflamatiilor, o cauza majora a aparitiei multor boli, inclusiv cele de inima.

Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate din SUA, care au reanalizat studiul Sydney, afirma ca descoperirile lor ar putea avea implicatii majore pentru formularea recomandarilor in privind alimentatia, in intreaga lume.

Alti oameni de stiinta, insa, au criticat rezultatele, sustinand ca dovezile sunt insuficiente pentru a trage concluzia ca oamenii ar trebui sa-si schimbe alimentatia.

Astfel, prof. Tom Sanders, de la King’s College London, afirma ca studiul american are „prea putina relevanta in contextul alimentatiei de azi” si ca rezultatele lui au fost contrazise de alte studii recente, mai bine realizate. Prof. Brian Ratcliffe, de la Aberdeen University, a afirmat si el:

”Lucrarea nu ofera dovezi care sa sustina schimbarea recomandarilor curente privind o alimentatie sanatoasa.”

Victoria Taylor, specialist dietetician in cadrul British Heart Foundation, a avut o opinie mai nuantata:

”Cunostintele noastre privind efectul diferitelor tipuri de grasimi asupra inimii se dezvolta permanent, pe masura ce sunt publicate rezultatele a noi cercetari asupra acestei probleme complexe. Inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi nesaturate, pentru sanatatea inimii, este o recomandare binecunoscuta, bazata pe multe studii ample si aprofundate.

Totusi, cercetarea [specialistilor din SUA] scoate in evidenta necesitatea de a intelege mai bine modul in care diferitele grasimi nesaturate influenteaza riscul de a suferi de boli de inima. Orice fel de grasimi am folosi, e important sa nu le folosim in cantitati mari.”

Se presupune ca uleiurile vegetale si margarina ar ajuta la reducerea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, la scaderea in greutate si imbunatatirea starii generale de sanatate.

Insa aceste produse sunt modificate chimic intr-un grad foarte inalt, fiind printre cele mai intens prelucrate produse din alimentatia occidentala, iar adversarii lor sustin ca nu ar trebui sa fie promovate drept alimente sanatoase.